My first video on dtube - the Austrian Experience - Mayrhofen 2018

in #ocd-resteem7 years ago


Din România am plecat 2. Unu cu una. Eu cu ea. Întregi amândoi, fără mâini betege sau picioare strâmbe, fără luxații sau alte probleme de oase și ligamente, fără boli. Pregătiți cu echipament de protecție, cu căști de calitate, cu asigurări medicale beton care mai aveau să ne aducă lapte de pasăre în caz de, Doamne Ferește ceva nasol; cel puțin așa scria pe polițe.

Acolo, ne-am mai întâlnit cu 2. Tot unu cu una, un el și-o ea. Și ei foarte întregi, pregătiți temeinic de placă și tăvăleală măcar 5 zile pe pârtiile acelea superbe. Veniți din Anglia, noi le-am adus bagajele făcute de părinți. Era evident că șansele ca ceva să lipsească din bagaje sunt de peste 80%.

Legile lui Murphy s-au dovedit infailibile și în acest caz. Prietenilor noștri le lipseau ochelarii lor de pârtie de super calitate, iar ei îi lipseau pantalonii. Dar aveau căști ceea ce, până la urmă, era important. Așa că, au schiat cu câte-o pereche de ochelari cumpărate la repezeală din Mayerhofen la supra-preț, ea, înotând în perechea lui extra, de pantaloni, în lipsa propriilor ei pantaloni.

Prima zi un semi eșec. Ceață de nu te prea vedeai om cu persoană, animal, jivină, monstru al ghețurilor. Am dat-o așa, mai mult de o încălzire.

A doua zi în schimb, a fost soare. Simțeai cum ți se fixează vitamina D, nu alta. Urcarea cu telescaunul, din "frig de îți clănțăneau dinții-n gură" a devenit "acel loc unde stai și te încălzești". Pârtiile străluceau, cerul era de un albastru de Voronețu ar fi fost invidios, pârtiile relativ goale, așa că dă-i băiete să-i sară zăpada din pante. Am rupt norma, am făcut cezariane de i-am legat trompele, am zgâriat pârtia o zi întreagă, prilej cu care am luat și majoritatea cadrelor din prezentul filmuleț.
Finalul a fost un frumos și regulamentar popas la un apreski.

A treia zi a fost marți. Soarele nu și-a mai făcut apariția și în locul lui a venit ceața și perdeaua de zăpadă. Ar fi fost frumos dacă ai fi stat la adăpostul unui jilț, la o fereastră, în timp ce un șemineu arunca către tine radiații plăcute. Dar noi eram afară. Pe cât de pitoresc era peisajul nins, pe atât de incomod era atunci când venea vorba de parcursul pârtiilor cu ușurință și spor.

Dar marțea n-a fost doar o simplă marți căci a trebuit să fie și neagră. A mea, la o căzătură banală din frunză, a luat cerebelul la purtare cu o frumoasă lovitură pe spate. Acest fapt i-a cauzat (și încă îi mai cauzează dureri acute).

A lui, a luat pârtia-n brațe pe-o parte. Cu tâmpla. Destul de nasol ținând cont că la finalul operațiunii i-a venit să vomite și a avut nevoie de câteva minute bune pentru a-și reveni.

Deși bine scuturate, amândouă au putut continua ziua de dat, noi, bărbații, având o după amiază în snow park (care este genial, by the way). Numai că al meu, la o intrare pe rampă extrem de simplă, ca și cum nu ar avea o experiență de peste 10 ani pe placă, abordează rampa cu o viteză excesiv de mică, rampa îl înfrânează și ea și inerția mi ți-l aruncă cât colo, direct pe umărul drept. Seara, la doctor, verdictul a venit: întindere de ligamente, bye bye placă pentru măcar 3 săptămâni.

Așa că, pentru moment, Mayerhofen, pare că a învins. Deși eu încă eram apt, am mai îmblânzit muntele o zi, lipsa companiei aducându-mi o stare greu de suportat.

Cu toate astea, războiul încă nu a fost pierdut, iar Mayerhofen va trebuit să dea piept din nou cu mine, în anii următori.

We left Romania in a pair. A guy and a gal. Me and her. We were both in one piece, no arms or legs broken, no problems with the ligaments, definitely no disease. We were well prepared. We had helmets, suitable equipment for snowboarding, premium sports insurances that had written on the policy that they would even carry our car back if anything went bad.

We met another couple there, our friends. The same, a guy and a gal, prepared to hit the slopes and kill it in those 5 days. They came from England so we had the responsibility to bring the majority of their equipment, prepared by their parents back home.

Murphy's laws proved flawless also in this case. They were both missing their branded goggles and she was missing her snowboarding pants. But, they had their helmets which, after all, wasn't so bad. So they bought two overpriced pairs of goggles from Mayrhofen and she decided to continue and go snowboarding with his extra pants.

The first day was a semi-failure. The fog was so thick that you could poke your eyes out. We used the day mainly for getting warm.

The second day though, the Sun made his entrance. It was glorious. You could feel the D vitamin fixing into the body as the Sun was warming up the place. Suddenly, going up on the chairlift become a pleasure. The slopes were shinny and the sky was so blue that people in Voroneț village would be envious. So we used most of the day to shred those great slopes, killing the curves with high speed and sharp turns and enjoying the beauty of the day. This was the day we used to film the majority of the shots inside the movie here. Over all, this was the best day and I can say the whole trip was worth it just for this.

The third day was Tuesday. The Sun didn't make his appearance anymore and his place was taken by fog and snow curtains. I have to admit that it would've been nice to watch the whole scene from the shelter of a cabin with a fireplace, throwing warm radiations in your direction. But we were outside. As good looking the scenery would be, It was not nice at all to snowboard not seeing more than 30 meters ahead.

But Tuesday was not complete if it wasn't "The Black Tuesday". My girl took a back fall when doing a simple heels break, at low speed and though wearing a helmet, her head banged hard enough for her to still feel pain today, after 5 days. The CT revealed she's OK.

My friend's girlfriend also hugged the slope but on the side. She hit her head on the right side while doing a turn and for almost 20 minutes she was dizzy and feeling like she's gone puke.

They were both hurt but able to continue the day it seemed. Everything looked in order. The girls went on snowboarding slowly, practicing turning, while we had, what we hoped will be, a great day in the snowpark (and the snowpark there is great, believe me). The problems began when my cousin decided to take on a pretty easy ramp, with a very low speed, as he didn't have more than 10 years of snowboarding experience. Immediatly the ramp threw him direclty on the right shoulder. In the evening, the doctor's verdict was clear: pulled ligaments... bye bye snowboarding for at least 3 weeks.

So it may look that, for the moment, Mayerhofen won. I was the only one left in one piece so I did another day of snowboarding. Still, the lack of the company I came with made my experience feel empty so I decided to quit myself also for the last day.

Still, the war has not been yet lost. Mayerhofen will have to face me again in the future years.


Salutare oameni buni. Numele meu este Bogdan și încerc să aduc zilnic content de calitate, fresh, funny, emotiv. Motivul este simplu: orice emoție stârnită unuia dintre voi este un succes.
Pe blog-ul meu încerc permanent să creez compoziții de calitate, atât în fotografia, textul sau video-ul pe care o/îl postez.
Îmi doresc o comunitate românească de mari dimensiuni pe steemit așa că vă invit cu drag să discutăm și să ne promovăm contentul pe canalul de discord Promo România: https://discord.gg/jc3wUn
Hi there steemians! My name is Bogdan and I struggle daily to bring fresh, quality content on my blog, may it be photography, daily stories, even news if anything worth mentioning is going to happen around me.
I travel a lot around my country so I’ll give you a clean view of Romania. It has it’s good things as it has it’s bad things. Both are part of it and makes it what it is today. I will promote the good ones but not turn a blind eye on the bad on

▶️ DTube
▶️ IPFS
Sort:  

Upvoted ☝ Have a great day!

lovely soundtrack -)))

Super tare! Felicitari!